At a cup of tea...

senzatii

2007-10-18T10:31:00.000-07:00

Panica.Senzatia de panica porneste de la creier in jos, se gandea el.Avea puterea sa se concentreze si sa savureze acesta senzatie.
Isi simtea capul greu si presiunea apasand violent asupra nasului.Respira sacadat, i se parea ca inspira foarte putin aer, simtea ca
se sufoca.Nu mai putea sa se tina pe picioare.Curand l-au inabusit si lacrimile.Tot universul i se inghesuia incap si el simtea cum
avea sa explodeze si sa vomite acest univers care il umplea pana la refuz.Insa vantul l-a mangaiat si a inceput sa isi revina; disperarea
se dizolva incet,incet in bataile vantaului.Mirosea a balti murdare, a caini umezi si a gunoaie plutind in aer printre frunzele aramii.
Era o toamna ploioasa si a naibii de friguroasa in octombrie. A ajuns in sfarsit acasa cu pielea,carnea rosie si rece, degeranda.A ajuns
in camera lui mica dintr-un bloc derapanat. Singurul lucru din acea camera care ii placea era soba fumeganda, pentru ca era calda si mov.
Si-a lipit mainile de ea si simtea cum se dezgheata dureros.Era o caldura placuta amestecata cu durerea racelii.Apoi si-a lipit fata de
soba si statea asa chircit, simtind in sfarsit ca se misca.A adormit pe jos, langa soba timp de cateva ore.Si s-a trezit incet, buimacit,
din cauza umei melodii prea frumoase de violoncel ce patrundea in camera de undeva din scara blocului.Se simtea strain de tot ce era
in jurul lui si atunci a luat o carte de povesti, a rasfotit-o pana a gasit o ilustratie a unei ierni frumoase, linistite, "de poveste".
Si a incremenit asa, uitandu-se la fotografie , adancindu-se in acea iarna cu spiritul si cu trupul.Era acolo, pe straduta linistita iar
in jur numai case cu ferestre luminate, de unde rasareau brazi de Craciun.Noaptea adormea totul in jur iar in aer pluteau note de violoncel
si mirosuri blande.A ramas acolo, langa un copac batran,aproape culcat la pamant de zapada, in acel sat caruia nu ii stia nici numele. Dar
nu asta conta.Acum era intr-un loc sigur, primitor, unde dimineata batranele aveau sa-i ofere cozonaci.Simtea un confort sufletesc pe care
nu il mai traise de mult.Acolo, intr-o lume imaginara, a adormit fericit uitandu-se la stele.

poveste de iarna

2007-10-12T09:59:00.000-07:00

E caldut in aceasta camera aflata intr-o Rusie a zapezii.O singura camera cu geamuri mici si murdare, incleiate de amprente.Igor, imbracat in uniforma verde decolorata, abia spalata are in fata un bol transparent cu bilete.Se imagineaza la unul din acele spectacole unde se extrag din boluri numere,unde oamenii sunt fericiti,domnii fumeaza trabucuri si doamnele tigarete lungi, pe care le-a considerat intotdeauna haioase;totusi le gaseste mai estetice decat carnatii de tutun pe care barbatii ii inghesuiau in gura, printre dintii galbeni si trageau parca suflare de viata din ele.In camera solitara a lui Igor, din mijlocul campului inghetat, pluteste miros de ceai peppermint ce se loveste insesizabil de muzica lui Demis Roussos. Aceasta alchimie ciudata il face sa fie fericit, distins, galant.O falsa impresia de viata fericita pe care nu a avut-o niciodata.
Isi freaca mainile viclean deasupra bolului si tacticos se pregateste pentru ultimele nominalizari din acest an.Incet, plutind parca in afara timpului introduce mana in aceasta sfera a vietii.Se simte important.Amesteca cu miscari agile si extrage: 1.2.3.La fel si cu cealalta mana:4.5.6.....7."Inca unul", isi spune Igor...e aproape Craciunul, sa fie macar un numar biblic!Nu obisnuieste sa se uite peste numele celor extrasi...la urma urmei sunt niste detinuti puturosi si agresivi.Si totusi deschide cel de-al 7-lea bilet: Gubin Sidor Novgorodov...nu-i spune nimic, era doar o curiozitate pur intamplatoare.Atat.
A adormit imbracat pe masa, rasturnand bolul si ceaiul.Mii de biletele s-au imbibat cu apa clocotita si cerneala lor s-a scurs pe podeaua zgariata.Igor Nekrasov are aceeasi slujba de 10 ani: extrage numele celor care vor fi impuscati mortal pentru ca inchisoarea e plina ,iar detinutii tot apar.Nu sunt fonduri pentru extindere, deci oamneii mor.Gubin insa, cel de-al saptelea, a fost inchis pentru ca era langa tatal sau cand acesta a jefuit o prostituata.Gubin Sidor Novgordov are 7 ani...

poveste veche

2007-10-11T09:43:00.000-07:00

el fuma.
si si-a adus aminte de o melodie
"fumar est un plajer sensual"
(sau cum naiba se scrie in spaniola,
niciodata nu a stiut spaniola)
pe care o canta o femeie
batrana si grasa
imbracata intr-o rochie
rosie,scurta,prea stramta;
melodia era frumoasa de altfel
si era o seara torida;
femeia era bruneta si
avea parul prins cu o floare.
canta foarte frumos,i-a placut.
putea sa coboare vocea atat de jos
incat in mintea lui, femeia
prindea contururile unui barbat:
un spaniol cu lanuri de tutun,
intr-un frac negru sclipitor
si cu pantaloni de catifea rosie.
i se parea ca dansau amandoi
pe scena aceea mica de la green hours,
ca pasiunea latina s-a transpus
la Bucuresti.
Acea cantareata l-a binedispus
cu increderea ei in sine,
cu zambetul larg cu care incanta publicul.
Ea se credea superba!
In seara aceea parea o regina
batrana,grasa...rochia prea stramta
si era atat de fericita!
Ce amuzanta era cantareata-regina!
Atunci era cald.
Acum e frig.

requiem for a dream(un alt fel de)

2007-10-11T09:25:00.000-07:00

Ziua de azi a inceput cu o discutie despre Bam Margera.Apoi scoala nedorita in aceasta zi.Am dormit cu ochii deschisi.Am fost ca un lotofag:ma simteam in afara oricarei memorii,oricarei stabilitati.Eram in clasa printre ***** si ***** si profesorii care se schimbau,tineau discursuri impresionante post-moderniste iar eu nu auzeam nimic.Azi am pus bazele unei noi carti, cu Jest de data aceasta. Si doar la asta m-am gandit toata ziua in timp ce silabele se miscau brownian in jurul meu...la nou si la dezamagiri inselatoare, la sperante...ca un acces de vointa mobilizator care s-ar putea sa piara in vant. Si eram doar eu in acest vis prelungit fiindca m-am trezit prematur.Somnolenta, oboseala care iti striveste oasele te face sa te simti ireal si sa privesti totul ca tras la xerox de o suta de ori.Apoi m-am trezit si incet incet au aparut figuri pe care inainte nu le puteam vedea din cauza cetii. Am fost treaza si vesela. Visul m-a hotarat sa scriu din nou si sa mai pictez o panza.Am inceput aici!
*azi toata ziua mi-am vorbit in minte...toata ziua.am rastalmacit cuvintele,le-am tarat prin noroi si apoi le-am inaltat si rahat ca iar m-am murdarit de pamant pe degete.

poesis

2007-10-11T09:17:00.001-07:00

e toamna si e frig
se coloreaza frunzele grotesc in aramiu
si obrajii lui put a tigara
azi i-a scapat scrum in paharul cu lapte
lapte si fum = 2
se plimba prin locuri retrase
si muncitorii tarani se uita la ea;
seara luna e o hiada, pricina din care
nu si-au spuns niciun cuvant
se uita profund unul la altul...
fancy o mentholata?
doua mentholate + lapte + ei doi.
5!

2007-07-30T02:31:00.000-07:00

-bucurestiul de luna aceasta a fost scurt dar frumos.luna viitoare va fi cu siguranta si mai lung si mai frumos.oameni frumosi si interesanti,ceai,plimbari,carti,carte, oarecum cald,muzica,buburuze,einstein.si dorinte,ca de obicei: alte carti, alta muzica, alte ceaiuri, alt timp, alte fotografii.
-am plecat pe strazi fara vreo intentie artistica,la inceput...doar asa, ca sa-mi astampar un dor vechi.si am avut incapatanarea sa imi tin aparatul in geanta.si mergeam,ma alergau imaginile prin vene,dar eu nu.pana am vazut un fotograf pe strada,atat de bucuros,cu aparatul in mana...si dupa doua secunde l-am scos si eu....(imagini pe blogul de fotografie)
-exista o anumita persoana in bucuresti care ma tine acolo in unele zile ale verii si imi arata locuri frumoase si oameni interesanti...mersi

summer skin

2007-03-25T02:25:00.000-07:00

Dimineti frumoase.Nu se auzea nimic,nici macar un ecou al nimicului.Sunetul era in alt colt al sufletului...poate l-am scapat chiar in cana si s-a inecat.Pentru cateva minute,a murit fericit,pentru ca in cana erau ceai si bucatele de migdale.Tacerea face lumina imensa,de neclintit.Incepe apoi sa te inghesuie inapoi,in sufletul tau pana cand nu mai simti altceva decat bucurie.Abia atunci se aude muzica...pentru ca eu imi percep prietenii si fericirile ca sunete,ca melodii ce rezoneaza in toata simtirea mea.

*''Cu mine se petrece
Ceva.
O viata de om.''

e&e best friends

2007-03-20T12:09:00.000-07:00

*Am hotarat intr-o seara eu si E sa ne luam un suflet al nostru.Un suflet comun.Mic si cret,dar cu o suvita dreapta.Iar pe suvita aceea sa fie vopsite urechile noastre,sa-l auzim cand ne striga.O sa il facem vanzator de flori.Sa vanda numai zambile,dar si o floarea-soarelui.O sa fie al meu,al tau si al nostru.Iar sufletul asta o sa poarte un singur gand intre noi:sa nu ma uiti,sa nu te uit.

*Cosul gumelor aruncate.Un cos portocaliu ca toate celelalte,dar totusi diferit pentru ca ii este mereu sete.Desi il ploua,il inunda,nu ii astampara setea.Pentru ca el doreste mereu gumele lipicioase si prea mestecate a doua persoane.

eu dintr-o zi...

2007-03-20T11:39:00.000-07:00

*Sunt eu.Par a fi tu,dar cu lac pe unghii.Ceilalti cred ca sunt prietenoasa si beau mult lapte.Imi doresc multe lucruri mai mult sau mai putin ciudate,floarea soarelui si ceva doar al meu.
*Sunt o ploaie de vara.Par a fi o ploaie care te uda pana in adancul pielii.Ceilalti cred ca sunt o ploaie calda de vara,Imi doresc sa pot ploua mereu,cate o persoana.
*Sunt o melodie.Par a fi o melodie cantata in cluburi de jazz,dupa-amiaza.Ceilalti cred ca sunt o melodie care ii face sa simta.Imi doresc sa fiu cantata mereu.
*Sunt o culoare.Par a fi o culoare cu reflexii de sidef.Ceilalti cred ca sunt o culoare care nu s-a inventat inca,sau pe care nu s-a obosit nimeni sa o inventeze.Imi doresc sa acopar un oras intreg cu tot cu oameni si caini.
*Sunt o balta.Par a fi o balta limpede.Ceilalti cred ca sunt o balta care separa doua lumi diferite.Imi doresc multi copii si batrani care sa sara si sa se stropeasca cu mine.
*Sunt un creion.Par a fi un creion cu radiera.Ceilalti cred ca mi-ar trebui o ascutitoare.Imi doresc sa scriu un roman si sa ma termin.
*Sunt norii din creierul meu.Par a fi nori impregnati cu vise.Ceilalti cred ca sunt nori colorati.Imi doresc sa fiu nori cu baloane de sapun.
*Sunt un saculet.Par a fi un saculet in care sunt cuvinte frumoase.Ceilalti nu stiu ce sa creada pentru ca nu stiu ce e inauntru.Imi doresc sa fiu un saculet cu cheita.
Sunt ceai cu muzica cu biscuiti cu ceva culori cu unele copilarii cu lumina cu gene.

the "how to disappear completely" feeling

2007-03-08T12:07:00.000-08:00

Lumina s-a jucat mereu cu mine pentru ca am cautat-o cu atata incapatanare...sa fie doar a mea dupa-amiaza.Si cand incercam sa o resping siret,ma cauta ea.Si ma gasea ori in camera,gata sa o fotografiez,ori in ceainarii,cand capata miros de iasomie.Ma gasea in masina,pe strada,pe iarba,pe ganduri,pe verde,la pian.Iar eu o ascult mereu in melodiile mele,o simt in suflet si pe obraji.De fiecre data ma ajuta sa aflu "how to disappear completely",cand vantul ma flutura pe drumuri.

8 martie-flori

2007-03-08T11:33:00.000-08:00

Azi.Azi ca azi era iar frumos si lumina.Asa ca am pornit iar prin oras,sa imi obosesc picioarele.Anticariatul a fost o prima oprire.Vechiul si atat de frumosul anticariat din Piatra Neamt unde se asculta muzica frumoasa si batraneii joaca sah.Nu,nu aveau Sorescu si nici Paler.Dar am gasit un album de arta "Cantarea Romaniei" din 1977.Si mi-am luat o carticica:"Mandria de a fi patriot"...un fleac de 5 bani mazgalita cu un creion.Dar o rasfoiam totusi.Imi aduc aminte ca degetele imi erau inghetate...si deodata,poezia aceea inchinata tovarasului a transformat parca atmosfera intr-o Romanie comunista.Era ciudat...de fapt incercam iar sa traiesc trecutul unor alte veacuri cum de multe ori fac.Anticariatul e un loc foarte bun pentru visat.(punct)

2007-03-03T12:01:00.000-08:00

Ploua.E frumos,imi place cand ploua.Degetele mele invart nervos o clepsidra.Nu las sa se scurga tot nisipul,intorc clepsidra pe o parte si pe alta,de parca as putea sa fac minutele,orele,veacurile sa treaca mai repede.Jocul acesta nebunesc al nisipului ma hipnotizeaza;intru in clepsidra,ca intr-un desert imens.Patrund mai intai cu degetele,pipai nusipul.E aspru si fierbinte,dar intru cu totul.E cald.Acum imi dau seama ca in unele situatii becul din camera poate fi un soare atat de arzator...Domnesc in clepsidra,ca un voievod,peste fiecare fir de nisip.Orizontul imi ofera numai dune si peretii clepsidrei,ca un cer.E interesanta aceasta perspectiva:de obicei soarele atarna pe cer...acum,pentru ca becul e undeva departe,dupa pragul de sticla,soarele pare sa fie din alta lume.Poate sa fie si un inger acolo,sa ma ia la un moment dat din clepsidra.In desert nu sunt ingeri,doar zei.Ei ne privesc din cer.Si iata ca cerul meu e unul fals,e sticla,asa ca am sa fiu eu insumi un zeu.Zeul din clepsidra.Totusi simt o fericire care imi alunga grijile si indoielile.Zeii sunt nemuritori:au trecut peste atatea milenii incat tind sa cred ca au uitat fericirea undeva in copilarie,intr-o scama de zare.Zeii nu stiu ce e fericirea...deci eu nu voi fi niciodata un zeu.

2007-03-03T11:47:00.000-08:00

Am intrat in mare,pentru prima data,ca un peste.O infinitate de picaturi de ploaie albastre ma inconjura,iar dedesupt,picaturile deveneau din ce in ce mai negre.Daca o picatura s-ar desprinde acum din firul apei,toata marea s-ar destrama.In apa,lumina e mult mai frumoasa decat pe pamant pentru ca poti sa te joci cu ea si aici,valurile te ajuta.In apa poti sa vezi fiecare raza de lumina,sa alergi impreuna cu ea pana apune si sa te sperii cand,din joaca,te ridici atat de tare incat dai de aer.Noaptea marea se inchide,ca o lume neatinsa.Luna e un punct luminos care se straduieste sa mentina albastrul marii,dar in zadar.Noaptea,ma duc pe nisipul marii,printre alge si corali,sperand ca maine nu voi deveni iar om si va trebui sa o parasesc.